Am primit câțiva oameni pe la mine. Stau de mulți ani în casa asta și o știu pe de rost, știu fiecare tablou, fiecare colț întunecat, fiecare centimetru de var și povestea lui, fiecare loc în care se aude mai bine muzica. Uneori mă apasă pereții, dar de cele mai multe ori sunt mândru de ea. Nu e mare lucru, dar e casa mea.
Continuă articolulViață
Coronavacanța românilor
Feerie. Soare afară, parcurile sunt pline, grătarele sfârâie, autoritățile ne-au dat liber. Bine, work from home, cică, dar cine muncește dacă nu ne cheamă nimeni la serviciu?
Buluc la granițe, că e panică în vest, s-au închis magazinele și oamenii în case. Nu mai e de stat, nu se mai muncește, se pleacă acasă. Cică e virus din ăla ca la tablete, laptopuri și telefoane. Proști sunt ăia care cred în el. Și dacă o fi ceva, ce, ne sperie o răceală?! Uite câți omoară gripa, uite câți omoară fumatul, uite câți omoară accidentele de mașină.
Continuă articolulEvoluție
Pridvorul fostei case se lasă pe spate
Blocând tot trecutul în vechiul bordei
Ferestrele au fost de mult înfundate
De praf, de insecte și de ramuri de tei
O iei de la capăt, că nu ai de-ales
Distanța e mare și e șubredă scara
Cum prunul ce toamnă de toamnă cules
Înflorește din nou primăvara
De la om la nimic
Se instalează panica. Suprarenalele pompează adrenalină încercând să te scoată din situația delicată în care ai ajuns. Teren cunoscut. S-a mai întâmplat asta de sute de ori de-a lungul vieții: și când ai căzut prima dată din pat, și când ai luat bătaie de la băieții mai mari, și când te-a împuns vaca vecinului, și când te-a lovit mașina. Chiar și la primul refuz al fetei de care erai îndrăgostit.
Continuă articolul