E mai şi povestea s-a sfârşit pân-acum
Miruna îşi vede liniştită de drum
Ies pe străzi în tricou şi-mi vine să strig
Să-mi bag pula, mi-e frig!
–
Mă întorc de la colţ cu frigul în oase
Înjurând anotimpurile capricioase
Hanoracul e gros şi soarele-i foc
Să-mi bag pula, mă coc!
–
Cu haina în mână pe străzile late
Maşini parcate, manechine fardate
Postate în vitrine ca tabloul în rame
Să-mi bag pula, mi-e foame!
–
Merg mai departe cu covrigul în mână
Simţindu-mă singur într-o lume nebună
Lumea e mare, persoana e mică
Să-mi bag pula, mi-e frică!
–
Străzi luminate, mă calmez imediat
Încă mi-e bun pilotul automat
Vreau o bodegă cu alcool şi cu fete
Să-mi bag pula, mi-e sete!
–
Cinci, şase sute din cea mai bună tărie
Lumea se schimbă, e o jucărie
Mă simt iar ca nou, curat, apretat
Să-mi bag pula, sunt beat!
–
Tabloul e sumbru, taxiul departe
Dacă tălpile-s grele, capul e foarte
O oră odihnă şi o să fiu ca un domn
Să-mi bag pula, mi-e somn!
–
Linişte acasă, pereţi apăsători
Adorm imediat, nu e timp de mustrări
Alarma sună ca vânătorul din corn
Îmi bag pula. Mai dorm.