Eu, în calitate de adunătură mai mare de diverşi atomi, privesc de câteva zeci bune de minute o poză trasă printr-un microscop cu efect tunel sau ceva pe acolo, imaginea unei molecule de 100 000 de ori mai mică decât grosimea unui fir de păr. Realizez, pe toate planurile, că se întâmplă ca în acest moment nişte atomi se chinuie să se înţeleagă pe ei înşişi. Nimic mai mult şi nimic greşit. Ăsta este dumnezeul meu şi nu am alţii afară de el. Continuă articolul